Smirna în superstiţii, religie şi medicină

Smyrna, cunoscută şi sub numele de Myhhra, este consacrată în mitologia greacă drept mama lui Adonis, căruia i-a dat naştere preschimbată într-un copac. Ea a fost transformată într-un arbore de smirnă după ce, îndrăgostită de tatăl ei, Cinyras (regele Ciprului), s-a culcat cu el ameţinâdu-l cu vin. După ce a descoperit ce se petrecuse, Cinyrus a urmărit-o cu sabia scoasă din teacă, gata să-i ia viaţa. Smyrna a fugit de-a lungul Arabiei şi, după nouă luni, a cerut ajutorul zeilor. Acestora li s-a făcut milă de ea şi au metamorfozat-o în arborele de smirnă. Unii pretind că ea a fost schimbată în acest arbust de Venus, dar şi că ar fi comis incestul din pricina mâniei Afroditei. Potrivit legendei, substanţă aromatică secretată de smirnă reprezintă, de fapt, lacrimile de remuşcare ale lui Myhhra.
Smirna în superstiţii, religie şi medicină

Dacă în limba română, această plantă a fost statornicită sub numele de smirnă, în engleză a fost rămas sub cel de "myrrh," provenit din latinescul "myhrra," din grecescul "murrha" ori "múrrā," având semnificaţia de "amar."

În Egiptul antic, substanţa secretată de smirnă era văzută drept "lacrimile lui Horus," zeul soarelui şi al lunii. Textele străvechi greceşti, romane şi indiene menţionează că această mirodenie de preţ era purtată pe cămile de-a lungul deşerturilor Arabiei până în Roma, China şi Africa de Nord.

Persanilor le plăcea să poarte cununi sau coroane făcute din smirnă ori dintr-o plantă parfumată numită Labyzus. Un rege sirian, pe nume Antiochus Epiphanes, a avut invitaţi mii de oaspeţi cu ocazia unor jocuri organizate de el la Daphne, dăruindu-le la plecare cununi din smirnă şi tămâie.

În Egipt, se credea că pasărea Phoenix venea din Arabia, aducându-şi cu ea părinţii morţi îmbălsămaţi în smirnă, pe care care îi ardea la templul soarelui.

În Biblie, Exodul 30:22-26, se pomeneşte pentru întâia oară de acesta mirodenie: " Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: "Ia din cele mai bune mirodenii: cinci sute de şicli de smirnă foarte curată, jumătate, adică două sute cincizeci de şicli, de scorţişoară mirositoare, două sute cincizeci de şicli de trestie mirositoare, cinci sute de şicli de casia, după siclul Sfântului Locaş, şi un hin de untdelemn de măslin. Cu ele să faci un untdelemn pentru ungerea sfântă: o amestecătură mirositoare, făcută după meşteşugul făcătorului de mir; acesta va fi untdelemnul pentru ungerea sfântă. Cu el să ungi Cortul întâlnirii şi chivotul mărturiei..."

La naşterea lui Iisus, printre cele trei daruri aduse Lui de către magi, s-a aflat şi smirna, simbolizând durerea, moartea şi viaţa de apoi. În plus, în Evanghelia după Marcu, 15-23, se zice că înainte de a fi răstignit, lui Iius i s-ar oferit drept alinare, această substanţă: " I-au dat să bea vin amestecat cu smirnă, dar El nu l-a luat." De altfel, evreii utilizau în mod tradiţional smirna că un anestezic pentru cei condamnaţi la moarte. În Biblie, smirna este menţionată de numeroase ori:

- Apoi au şezut să mănânce. Ridicându-şi ochii, au văzut o ceaţă de ismaeliţi venind din Galaad; cămilele lor erau încărcate cu tămâie, cu leac alinător şi smirnă, pe care le duceau în Egipt. (Facerea 37:25)
- Israel, tatăl lor, le-a zis: "Fiindcă trebuie, faceţi aşa. Luaţi-vă în saci ceva din cele mai bune roade ale ţării, ca să duceţi un dar omului aceluia, şi anume: puţin leac alinător şi puţină miere, mirodenii, smirnă, fistic şi migdale. (Facerea 43:11)
- "Ia din cele mai bune mirodenii: cinci sute de şicli de smirnă foarte curată, jumătate, adică două sute cincizeci de şicli, de scorţişoară mirositoare, două sute cincizeci de şicli de trestie mirositoare, (Exodul 30:23)
- Smirna, aloea şi casia îţi umplu de miros plăcut toate veşmintele; în casele tale împărăteşti de fildeş te înveselesc instrumentele cu corzi. (Psalmi 45:8)
- Mi-am stropit aşternutul cu smirnă, aloe şi scorţişoară. (Proverbe 7:17)
- Nard şi şofran, trestie mirositoare şi scorţişoară, cu tot felul de tufari de tămâie, smirnă şi aloe, cu cele mai alese miresme. (Cântarea Cantărilor 4:14)
- Eu intru în grădina mea, soro, mireaso, îmi culeg smirnă cu miresmele mele, îmi mănânc fagurele de miere cu mierea mea, îmi beau vinul cu laptele meu… - Mâncaţi, prieteni, beţi şi îmbătaţi-va de dragoste! - (Cântarea Cântărilor 5:1)
- M-am sculat să deschid iubitului meu, în timp ce de pe mâinile mele picura smirnă, şi de pe degetele mele picura cea mai aleasă smirnă pe mânerul zăvorului. (Cântarea Cântărilor 5:5)
- Obrajii lui sunt ca nişte straturi de miresme, în care cresc saduri mirositoare; buzele lui sunt nişte crini din care curge cea mai aleasă smirnă. (Cântarea Cântărilor 5:13)
- Au intrat în casă, au văzut Pruncul cu Maria, mama Lui, s-au aruncat cu faţa la pământ şi I s-au închinat; apoi şi-au deschis vistieriile şi I-au adus daruri: aur, tămâie şi smirnă. (Matei 2:11)
- Nicodim, care la început se dusese la Isus noaptea, a venit şi el şi a adus o amestecătură de aproape o sută de litri de smirnă şi de aloe. (Ioan 19:39)

În medicină, smirna apare în textele antice sumeriene, unde este recomandată pentru tratarea dinţilor, în vreme ce grecii o prescriau, de asemeni, pentru tuse, infecţiile gurii, ale gâtului şi maxilarului.

În medicina Ayurveda, smirna, numită "guggulu," este indicată pentru tuse, dureri în piept, şi scăderea în greutate a oamenilor obezi.

Grecii susţineau că smirna ţinută în gură sau mestecată este eficace împotriva respiraţiei urâte, iar mulţi europeni o recomandau ca un remediu contra îmbolnăvirii cu ciumă sau lepră. În epoca victoriană, englezii o foloseau ca un fel de pastă de dinţi. Turcii credeau că are un efect afrodisiac şi că apară împotriva spiritelor rele.

În America din secolul al XIX-lea, smirna era utilizată în medicină pentru ulcere şi alte afecţiuni ale stomacului. În zilele noastre, este folosită ca urmare a proprietăţilor sale antioxidante, ca un remediu pentru cancer, un antibiotic natural, în ameliorarea pielii (inclusiv în masaj şi în cancerul asociat acesteia), pentru afecţiuni digestive şi ale dentiţiei, hipotiroidei, chiar şi în tratarea unor probleme legate de sarcina femeilor. Oricum, nu apelaţi un tratament cu smirnă înainte de a cere sfatul unor doctori specializaţi pe medicină naturistă! 


Surse: 
- Richard Folkard - Plant Lore, Legends, and Lyrics Embracing the Myths, Traditions ... 
- Cora Linn Daniels, C. M. Stevans - Encyclopedia of Superstitions, Folklore, and the Occult Sciences ..., Volumul 2 
- New Scientist Dec 23-30, 1989 
- The Metamorphoses of Antoninus Liberalis: A Translation with Commentary 
- ebible.ro
Smirna în superstiţii, religie şi medicină Smirna în superstiţii, religie şi medicină Reviewed by Diana Popescu on decembrie 17, 2016 Rating: 5

Niciun comentariu:

Un produs Blogger.