22 noiembrie: Sfânta Muceniță Cecilia

 Comemorată pe 22 noiembrie, Sfânta Muceniță Cecilia s-a născut la Roma, în secolul al III-lea, având părinți bogați și iluștri, care erau idolatri. Auzind propăvăduirea Evangheliei, a ajuns să creadă în Hristos și a jurat să-și păstreze fecioria. Totuși, împotriva voinței sale, a fost logodita cu un păgân nobil, pe nume Valerian, și silită să poarte straie fine și bijuterii. Sub această îmbrăcăminte luxoasă purta o cămașă aspră din păr. 

Plină de dragoste pentru Mirele Hristos, l-a implorat să-i împiedice nunta. Când a sosit ziua căsătoriei, Sfânta Cecilia a plâns amar și s-a rugat Domnului să-i trimită un înger pentru a-i proteja castitatea. "Dacă mă atingi", i-a spus logodnicului său, "el te va omorî de îndată".          

      

Valerian i-a cerut să vadă acest înger, iar ea i-a zis, "Nu poți zări acest înger pentru că nu-l cunoșți pe adevăratul Dumnezeu. Nu vei fi în stare să-l vezi până nu te cureți de impuritatea necredinței". 

"Cum mă pot curăța?" a întrebat el. 

Sfânta i-a spus că dacă îi cerea episcopului Urban să-l boteze, va fi capabil să zăreasca îngerul. Și-a sfătuit soțul să-l caute pe episcop, care se ascunsese de persecuția contra creștinilor pe Drumul Appian. Îndrumările înțelepte ale lui Urban i-au umplut sufletul lui Valerian cu bucurie și, după botezul său, episcopul l-a trimis acasă. 

A aflat-o pe Cecilia rugându-se și a întrezărit un înger de o frumusețe indescriptibilă stând lângă ea, ținând două cununi de trandafiri roșii și crini albi. Punând cununile pe capetele celor doi, îngerul le-a vorbit, "Apărați aceste cununi menținându-vă inimile pure și trupurile nepângărite. Le-am adus din rai și nimeni nu le poate vedea decât cei care, asemeni vouă, sunt iubitori ai castității. Dumnezeu m-a trimis la tine, Valerian, pentru că ai consimțit să-ți păstrezi puritatea. El vrea să ai ceea ce îți dorești". 

Valerian a răspuns, "Nimeni nu îmi este mai drag decât fratele meu, Tiburtius. Îi cer Domnului să-l elibereze de venerarea idolilor și să-l convertească, așa cum El m-a convertit". 

Îngerul i-a zis că această cerere era pe placul lui Dumnezeu și că-i va fi îndeplinită. De asemeni, a revelat că Valerian și Tiburtius vor trece împreună prin mucenicie. Curând după asta, Tiburtius a venit să-și viziteze fratele. Când a intrat în casă, a remarcat parfumul de trandafiri și crini. Valerian i-a mărturisit că era capabil să simtă mirosul florilor pentru că se rugase ca Tiburtius să ajungă să-l iubească pe Dumnezeu și să devină vrednic de a primi o cunună nepieritoare. 

"Visez", a exclamat Tiburtius, "sau îmi spui cu adevărat asta?"

Valerian i-a replicat, "Până acum am trăit ca într-un vis, închinându-ne la zei falși și demoni necurați. Acum mergem întru adevăratul Dumnezeu și slava Sa". 

După ce a primit învățături, Tiburtius a fost botezat de episcopul Urban. Apoi, frații au împărțit o parte a moștenirii lor săracilor, au avut grijă de cei bolnavi și au îngropat creștinii care fuseseră torturați până la moarte de călăii lor. 

Când acest lucru a fost raportat lui Almachius, eparhul orașului, acesta a ordonat ca cei doi să fie arestați și aduși la judecată. Le-a poruncit Sfinților să renunțe la Hristos și să ofere sacrificii zeilor păgâni, însă ei au refuzat acest lucru. Din această cauză, au fost chinuiți fără milă. Sfântul Valerian a îmboldit creștinii să nu se teamă de suferințe, ci să rămână fermi în credința lor în Hristos. 

Pentru a împiedica frații să mai influențeze oamenii, Almachius a comandat ca mucenicii să fie aduși în afara orașului și executați. Soldații ce întovărășeau Sfinții spre locul execuției erau conduși de Maximus. El a fost uimit de curajul lor, și i-a întrebat de ce nu se temeau de moarte. Frații i-au spus că schimbau această viață temporară cu una veșnică. Maximus a dorit să afle învățătura creștină în detaliu. I-a luat pe Sfinții Valerian și Tiburtius în propria sa casă și a vorbit cu ei întreaga noapte. Când a auzit asta, Sfânta Cecilia a venit cu un preot la Maximus. Astfel, el și întreaga sa familie au fost botezați. 

A doua zi, când mucenicii Valerian și Tiburtius au fost decapitați. Sfântul Maximus a mărturisit tuturor că văzuse Sfintele lor suflete fiind luate la Ceruri. Din această cauză, Sfântul Maximus a fost bătut până la moarte. 

21 noiembrie: Intrarea în biserică a Maicii Domnului (Vodivenia)

Eparhul a vrut să confiște proprietatea celor doi frați, dar i s-a spus că Sfânta Cecilia dăduse averea lor celor sărmani și convertise 400 de oameni, așa că a dat ordin să fie și ea executată. Sfânta a fost chinuită trei zile într-o baie supraîncălzită, cu fierbințeală și abur, însă a fost ajutată de Dumnezeu. Văzând că era încă în viață, eparhul a decis să fie decapitată. Călăul a lovit-o de trei ori cu sabia, dar nu a rănit-o. Sfânta muceniță a trăit încă trei zile pe deplin conștientă, încurajându-i pe cei din jurul său. În cele din urmă, și-a dat sufletul lui Dumnezeu și trupul ei a fost îngropat cu respect.

Sfânta Cecilia este considerată Sfânta patroană a muzicii bisericești. Sfântul Ioan Gură de Aur preamărește beneficiile muzicii sacre și arată cum cât de puternic este aprins focul dragostei divine în suflet prin psalmodie (Psalmul 41). 

Sfintele moaște ale Sfinților Valerian și Tiburtius se află în bazilica romano-catolică  a Sfinților Valerian și Cecilia din Roma. 

22 noiembrie: Sfințîi Apostoli Filimon, Arhip, Onisim și Apfia