Nimbul: Simbol și semnificație

 Nimbul (în latină, "nimbus", adică "nor de ploaie) sau haloul este simbolul aurei care radiază din ființe supraomenești, înconjurându-le, în special, capul. 

Acest disc luminos nu a fost o invenție a iconografiei creștine. A fost utilizat mai înainte în arta orientală și cea elenistică din antichitatea târzie, ca o expresie a divinității celor care erau portretizați astfel.  

   

 

Nimbul a fost specific lui Zeus (Jupiter), Apollo ca zeu al soarelui, Dionysus (Bacchus), precum și unor mari regi și imaginilor de pe monede ale împăraților romani zeificați. 

Începând cu secolul al II-lea după Hristos, au apărut descrieri ale lui Hristos cu un nimb (precum cele găsite în catacomba Calixtus din Roma). Fecioara Maria și îngerii au fost mai târziu înfățișați la fel. Hristos este adeseori portretizat cu un nimb în cruce: cercul său este divizat în cvadranti de către razele crucii, iar partea inferioară a razei verticale nu este vizibilă. 

Mandorla: Simbol și semnificație

Simboluri ale celor patru evangheliști au avut nimbusuri odată cu secolul al IV-lea. Apoi, nimbul a servit pentru sfinți în portrete individuale și în grup ale acestora, fiind pictat de obicei cu aur. 

Aura | Simbol și semnificație