marți, 21 mai 2013

Agudele - Superstitii, legenda si sursa de sanatate

Trotuarele batranelor strazi ale orasului au inceput iara a se pata pe alocuri cu sangele dulce al agudelor. Unii copii, din cei care, probabil, nu au apucat sa guste vreodata dintr-un ou Kinder si care pretuiesc peste poate inghetata de un leu, se delecteaza pe gratis cu fructele duzilor. Nu este nici o problema sa te infrupti din agude, nu te alunga nimeni la fel de strasnic ca si atunci cand incerci sa jefuiesti un cires ori un visin. De altfel, nu am vazut niciodata umilele si gustoasele dude la piata, la fel ca si florile smulse din mutilatii tei ori ramurile de salcie vandute fara jena inainte de Florii. Voi ati vazut vreodata agude pe vreo taraba?

Facand parte din familia Moraceae si avand denumirea stiintifica de Morus tatarica, agudul este originar din China si este intalnit in zilele noastre in Asia Mica, Armenia, sudul Caucazului, din Persia pana in Europa. In limba chineza, dudul poarta numele de Sang Shen-Tzu.

Acest arbore a fost dedicat in Roma antica zeitei Minerva. Potrivit unei legende, preluate de Ovidiu si Shakespeare (in "Visul unei nopti de vara"), Pyramus si Thisbe erau doi indragostiti ai caror parinti se opuneau relatiei dintre ei. Ei locuia in casa vecine si obisnuiau a vorbi in secret printr-o gaura din zidul ce le despartea curtile. In cele din urma, s-au inteles sa fuga in lume, dandu-si intalnire la mormantul lui Ninus odata cu rasaritul lunii. Thisbe a ajuns cea dintai acolo, si, in timp ce isi astepta iubitul, s-a apropiat de ea o leoaica ce tocmai ucisese un bivol. Inspaimantata, Thisbe a fugit, pierzandu-si insa voalul pe care furioasa leoaica l-a sfasit si l-a umplut de sangele bivolului. Atunci cand a sosit si Pyramus la locul intalnirii, a descoperit voalul insangerat si, crezand ca iubita sa fusese ucisa, a fost cuprins de disperare si s-a sinucis. Putin mai tarziu, Thisbe s-a reintors si l-a gasit pe Pyramus, fara viata, sub un pom de agud. Ea a murit din pricina durerii de a-si fi pierdut iubitul si de atunci se spune ca agudul da rod unor fructe rosii precum sangele.

Duzii nu infloresc pana cand nu dispare pericolul inghetului, devenind, din acest motiv, un simbol al rabdarii. Atunci cand dau in floare o fac atat de rapid incat pare ca acest lucru s-a intamplat peste noapte, simbolizand din aceasta cauza iuteala, promptitudinea si intelepciunea. Nu intamplator, grecii antici au dedicat acest arbore zeitei intelepciunii, Athena.

Agudul a fost apreciat din timpurii stravechi. A fost inclus de catre Charlemagne (in anul 812), intr-o lista de plante utile,  recomandate a fi cultivate in gradina imperiala. Cresterea duzilor in Spania este mentionata in legatura cu prepararea siropului de agude in Calendarul din Cordova din anul 961.

Multe legende si superstitii misterioare asociate cu dudul provin din China. Se spune ca "Divinul Pom Fushang" a fost un arbore mistic, in care isi facea cuibul pasarea soarelui. Totodata, acest copac era vazut drept o cale de acces de pe pamant spre ceruri. Potrivit istoricilor, atunci cand imparatul Cheng Tang, din dinastia Shang, a venit la domnie, nu a plouat vreme de sapte ani la rand. Pentru a-si salva poporul de foamete, imparatul s-a rugat pentru sosirea ploii pe pamant intr-o padure de aguzi.

In anul 1608, regele James I a dorit sa introduca cresterea viermilor de matase in Anglia, dand si un edict legat de acest lucru, insa aceasta initiativa s-a sortit cu un esec intrucat au fost cultivati duzi negri si nu albi, numai cei din urma fiind cu adevarat potriviti hranirii viermilor de matase.

In China, se obisnuia ca la inmormantarea unei mame sa se poarte un baston facut din lemn de agud, in vreme ce la moartea unui tata era potrivit un baston din lemn de bambus sau frasin. Tot la chinezi, dudul este un simbol al harniciei si confortului caminului. Cu toate acestea, nu se recomanda a fi plantat in fata casei pentru ca are, se spune, capacitatea de a da nastere multor dureri si necazuri.

In limba japoneza, agudului i se zice 'Kuwabara'. Conform unei superstitii, duzii nu pot fi loviti de fulgere. Din aceasta pricina, incantatia ""Kuwabara, Kuwabara" era inzestrata cu darul de a apara contra fulgerului.

In Kentucky, SUA, se zice ca poti a scapa de viermii lati intestinali daca iei coaja de la radacina unui agud, din partea dinspre nord a pomului, o fierbi in lapte proaspat, si inghiti aceasta mixtura vreme de trei zile inainte si dupa o luna plina.

Intr-o superstitie occidentata, proaspetele mame ce isi dorea sa dea sugarilor lor mai mult lapte si fetele ce voiau sa isi mareasca sanii trebuiau bea de doua ori pe zi o fiertura facuta din crengi de agud bine maruntite si prajite.

Agudele - sursa de sanatate

Delicioasele si suculentele dude au un continut scazut de calorii (numai 43 de calorii la 100 de grame) si inglobeaza fitonutrienti precum antioxidanti de tipul pigmentilor polifenolici , minerale si vitamine optime pentru o buna stare de sanatate.

Agudele contin un mare procent de substante fitochimice fenolice numite antocianine. Studiile stiintifice au demonstrat ca alimentatia cu dude are un mare potential in lupta impotriva cancerului, imbatranirii, afectiunilor neurologice, inflamatilor, diabetului, si infectiilor bacteriene.

Dudele sunt bogate in resveratrol, un alt antioxidant flavonoid polifenolic. Reservatrolul protejeaza contra riscurilor generate de alterarea mecanismelor moleculare din vasele de sange si favorizeaza cresterea productiei hormonului vasodilatator avand numele de oxid nitric.

In plus, aceste fructe sunt o excelenta sursa de vitamina C (36,4 mg la 100 de grame), an alt puternic antioxidant natural. De asemeni, contin mici cantitati de vitamina A si vitamina E. Consumul de agude favorizeaza producerea altor antioxidanti polifenolici precum luteina, zea-xanthin, alfa caroten si beta caroten. Toate aceste substante ajuta la apararea fata de efectul nociv al radicalilor liberi derivati din oxigen si a oxigenului reactiv, ce joaca un mare rol in procesul de imbatranire si variate procese maladive.

Dudele reprezinta o sursa imbelsugata de fier, ingloband 1,85 grame din acest element la o suta de grame. Totodata, au in compozitie minerale ca potasiul, magneziul si manganul.

Agudele sunt bogate in grupul de vitamine B-complex, vitamina K, niacina, acid folic si riboflavina. Toate acestea ajuta organismul in metabolismul carbohidratilor, proteinelor si grasimilor.


Copyright © diane.ro

Articole din acelasi domeniu in blogul Dianei:

Piersica in legende, superstitii si simboluri

Capsunile in legende, superstitii si simboluri

Ciresele - Superstitii si sursa de sanatate

3 comentarii:

paza spunea...

Nu am mancat niciodata asa ceva,din pacate nici nu am vazut la noi.

Andreea spunea...

Agude = dude? :D asa par din poza

Anonim spunea...

Bunicii din partea tatălui ,locuiesc in Buzău si au in spatele curtii doi aguzi imensi, unul rosu si altul alb...sunt niste fructe delicioase zemoase si foarte dulci.