duminică, 8 septembrie 2013

Superstitii despre prune

A venit, in fine, timpul pentru a aduce in discutie si superstiile despre prune, mai ales ca tocmai au aparut pe piata din acelea mici, smechere, gustoase si aromate, tocmai bune pentru gemul nostru de toate zilele din vremea iernii.

Prunele au un important rol in mitologia chinezeasca, fiind asociate cu batranetea si intelepciunea. Potrivit traditiei de pe aceste meleaguri, florile de prun sculptate in jad semnifica invierea sau renasterea. In acelasi timp, ele constitue in China simbolul floral al lunii ianuarie. Tot in Orientul indepartat, florile de prun simbolizeaza tinerele femei. Cele cinci petale ale florii de prun ii personalizeaza pe cei cinci zei chinezi ai fericirii.

Intr-o superstitie japoneza se spune ca nu este bine sa amesteci in mancare prunele cu tiparii. Nu trebuie sa ne facem mari griji din acest punct de vedere intrucat nu prea avem prilejul de a intalni astfel de pesti in Romania, si chiar daca am gasi vreunul, nu cred ca l-am gati laolalta cu prunele.

In Coreea, se obisnuieste ca parintii miresei sa arunce spre ea nuci si prune imediat dupa oficierea casatoriei. Mireasa isi aseaza aceste fructe in san, probabil ca un semn bun al fertilitatii sale.

In unele regiuni din Marea Britanie, atunci cand se pregateste vestita budinca (pudding) de prune, fiecare membru al familiei trebuie sa amestece de trei ori in oala in care se pregateste delicioasa mancare (pentru a-I onora astfel pe cei trei magi de la rasarit) si sa isi puna o dorinta secreta, neimpartasita nimanui decat in cazul cand se indeplineste. Daca cineva necasatorit din casa uita sa se conformeze acestui ritual, se spune ca nu se va casatori in decursul urmatorului an.

De altfel, in Anglia, puddingul din prune de Craciun reprezinta o traditie aproape sacra. Numit initial “hakin” din pricina numeroaselor ingrediente din care se pregatea, isi are originea, se pare, in placintele cu carne tocata si prune din Evul Mediu al secolului al XIV-lea. In anul 1595 s-a ajuns, se spune, la o consacrata reteta de pudding. Cu toate acestea, puritanii englezi au interzis aceasta inocenta budinca din prune sub pretextul ca insignifiantul continut de alcool din ea nu o faceau deloc potrivita oamenilor ce urmau indeaproape caile Domnului! In 1714, regele George I a readus puddingul printre bucatele traditionale de Craciun in ciuda marilor proteste ale quakerilor. Prin secolul al XVII-lea, carnea a fost eliminata din reteta in favoarea unor ingrediente mai dulci, iar budinca de prune a inceput a fi stropita cu brandy pentru a fi servita flambata oaspetilor. Puddingul a ajuns sa fie cumva oficializat dupa ce a fost adus pe masa victorienilor de catre Printul Albert.

Dupa ce a fost acceptata de englezii religiosi, budinca de prune a inceput sa fie inconjurata de diverse superstitii. Se zice ca puddingul trebuie sa fie gatit cu 13 ingredinte reprezentand pe Hristos si ucenicii sai, si ca flacarile aprinse din brandy simbolizeaza patimile lui Iisus! Ornamentul de ilice ce o insoteste atunci cand este servita reprezinta coroana de spini a lui Hristos, aceasta planta (Ilex sp.) fiind, de asemeni, inzestrata cu puteri vindecatoare si darul de a aduce noroc.

O superstitie din Irlanda statueaza ca trebuie neaparat sa mananci budinca de prune de Craciun pentru a nu risca sa iti pierzi un prieten pana la urmatoarea sarbatoare a nasterii Domnului.

O veche credinta occidentala ne ofera un ciudat sfat legat de pomicultura… Daca ai un prun care face fructe, dar acestea cad de pe crengi inainte de a se coace, trebuie sa arunci sare in jurul radacinii pomului, si in urmatorul an te vei bucura de o mare recolta de prune.

O indrumare de pe aceleasi meleaguri asigura femeile insarcinate ca nu vor da nastere unor gemeni daca evita sa guste din oua cu doua galbenusuri ori doua fructe lipite / impreunate precum prunele si ciresele!

In superstitiile si vechile traditii romanesti era oprit a se manca prune (alaturi de pere si mere) pana in ziua de 6 august, dedicata Schimbarii la fata a Domnului (Probrejenia). Daca vreun crestin indraznea sa incalce aceasta porunca era osandit sa “isi afuriseasca matele”, intrucat trebuia ca aceste fructe sa fie “citite” mai intai la biserica. Tot in aceasta zi, in Oltenia, exista obiceiul sa se ascunda o ramura cu sapte prune, ce urma a fi de folos daca cineva se imbolnavea de friguri. In Joia Mare exista traditia de a se manca o singura masa, alcatuita din ulei si vin, ori mancare de prune. In acelasi timp, in unele regiuni folclorice romanesti, prunele puse deoparte in Joia Mare erau considerate un leac infailibil pentru "bubele mari."
Se recomanda sa se dea de pomana astfel de fructe  de Sfanta Maria (alaturi de struguri si faguri de miere) si de Sfantul Dumitru (insotite de mere, nuci, struguri si vin).

Intr-o veche superstitie olteneasca se zicea ca daca o femeie insarcinata fura ori lua fara a cere niste prune si le aseza in poala risca sa dea nastere unui copil bubos. Asemanator, o viitoare mama ce sterpelea o pruna, niste poama sau o floare si isi atingea trupul cu aceasta urma sa nasca un bebelus purtand pe corp semne aidoma lucrului furat.


Copyright © diane.ro

Articole din acelasi domeniu in blogul Dianei:

Nucile in superstitii, legende, simboluri

Rodia in legende , superstitii si simboluri

Gutuia –Legenda, simbol si superstitie

Niciun comentariu: