duminică, 6 septembrie 2015

Osho: Coliba omului sărac | O poveste despre generozitate

Omul care învaţă arta de a împărţi cu alţii este cel mai bogat om din lume. Chiar dacă este sărac, fiinţa lui interioară are o bogăţie ce ar putea fi invidiată chiar şi de împăraţi.

Mi-a plăcut dintotdeauna o povestioară Sufistă: Un om sărman, foarte sărman, tăietor de lemne, trăia într-o pădure într-o mică colibă. Colibă era atât de strâmtă încât el şi soţia lui abia îşi puteau face loc să doarmă în ea.

O poveste despre generozitate
În miezul unei nopţi întunecate, pe când ploaia cădea torenţial peste copaci, cineva i-a bătut la uşă. Femeia dormea în apropiere de uşă, aşa că bărbatul i-a zis, "Du-te şi deschide. Ploaia este atât de năprasnică încât bietul om de afară probabil că şi-a rătăcit drumul. Noaptea este neagră, iar pădurea e plină de pericole, înţesată de animale sălbatice. Deschide uşa de îndată!"

Nevasta a obiectat, "Dar nu mai este nici un pic de loc." Bărbatul a râs şi a spus, "Ăsta nu-i palatul unui rege, unde întotdeauna găseşti ceva spaţiu liber. Asta nu-i decât coliba unui om sărac. Doi oameni pot dormi în ea, iar trei pot sta aşezaţi. Ne vom face loc. Deschide aşadar uşa."

Uşa a fost deschisă. Un bărbat a intrat înăuntru, nemaipomenit de recunoscător, şi toţi trei au stat jos şi au pornit să vorbească şi să pălăvrăgească, spunându-şi povestioare unuia celuilalt. Noaptea trebuia să treacă cumva pentru că nu aveau cum să doarmă; nu era destul loc. La un moment dat, s-a auzit un alt ciocănit în uşă...

Oaspetele sosit mai înainte era aşezat chiar lângă uşă, aşa că tăietorul de lemn i-a spus, "Prietene, deschide uşa. Cred că mai este cineva care s-a rătăcit." Musafirul însă i-a răspuns, "Omule, am impresia nu eşti în toate minţile. Nu mai este loc!"

Gazda i-a răspuns, "Aşa a zis şi nevasta mea mai înainte. Dacă aş fi ascultat-o, acum ai fi fost în mijlocul pădurii, mâncat de animalele sălbatice. Şi nici tu nu pari să fii în toate minţile dacă nu ţi-ai dat seama că stăm aşezaţi din cauza ta. Suntem osteniţi după o zi lungă şi grea. Eu sunt tăietor de lemn. Toată ziua dobor copacii şi apoi îi vând în piaţă, însă abia ne ajunge mâncarea de la o zi la alta. Deschide uşa. Dacă trei persoane pot să şadă confortabil, patru persoane se pot îngrămădi puţin, cu ceva mai puţin confort. Dar ne vom face loc."

Fără tragere de inimă, omul a trebuit, desigur, să deschidă uşa. A intrat un bărbat, foarte recunoscător că a fost primit în casă. Acum, stăteau cu toţii îngrămădiţi unul în altul; nu mai rămăsese nici un centimetru de spaţiu liber. Deodată, a răsunat în uşă un alt ciocănit, unul foarte ciudat, ce părea să nu fie făcut de un om! O tăcere apăsătoare s-a aşternut peste cei patru; nevestei şi celor doi musafiri le era teamă că tăietorul de lemne va porunci să se deschidă uşa.

Iar el a pronunţat cuvintele fatidice: "Deschideţi uşa. Ştiu cine ciocăneşte. Este măgarul meu. A rămas afară, dar plouă prea tare. Deschide-ţi uşa."

Acum, că i se permisese şi celui de-al treilea musafir să între, ceilalţi dinăuntru au dat să se împotrivească şi au zis," Este prea mult. Unde va mai încăpea şi măgarul?"

Omul le-a replicat, "Voi chiar nu înţelegeţi. Asta este coliba unui om sărac, şi de aceea este întotdeauna spaţioasă. În momentul ăsta sedem cu toţii; atunci când măgarul o să între, va trebui să ne ridicăm în picioare. Vom ţine măgarul la mijloc astfel încât să îi fie cald, să se simtă bine şi iubit."

Musafirii i-au zis, "Era mai bine dacă ne pierdeam prin pădure decât să fim înghesuiţi astfel în coliba ta."

Nimic nu se mai putea face însă. Atunci când proprietarul a poruncit să se deschidă uşa, uşa a fost deschisă.

Şi măgarul a venit înăuntru. Apa i se scurgea de pe tot corpul, iar proprietarul căsuţei l-a adus în mijloc şi le-a spus celorlalţi să stea în jurul lui. Apoi, a adăugat, "Voi nu înţelegeţi. Măgarul meu are o minte de filosof. Puteţi spune orice, dar el nu se va simţi deranjat. El întotdeauna asculta în tăcere."

Sursă: Osho – “Bodhidharma : The Greatest Zen Master”/"Bodhidharma: Cel mai mare maestru Zen" 


Articole din acelaşi domeniu în Blogul Dianei:

Condiţii pentru a fi iniţiat întru adevăr | O poveste de Osho

Caritatea în citate, aforisme, maxime

Osho: Despre femeile credincioase sau nu, şi bărbaţii lor

4 comentarii:

  1. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  2. Si daca mai venea cineva unde mai era loc?:)

    RăspundețiȘtergere
  3. Buna,
    am visat un cutremur destul de mare(era o zi insorita)....sateam pe marginea unui drum frumos asfaltat, curat si undeva pe partea dreapta in panta(drumul era in panta) un camion imens a fost cuprins de pamant(doar cabina a ramas afara).Am simtit destul de puternic miscarile tectonice, soseaua nu a patit nimic.
    ???
    Multumesc!

    RăspundețiȘtergere

Postare prezentată

Sfântul Nicolae – Tradiții și obiceiuri din Europa

În cele mai multe părti ale Europei, Sfântul Nicolae, sărbătorit în ziua de 6 decembrie, este cunoscut ca cel mai darnic personaj religios ...