Usturoiul în simboluri, superstiţii, legende

Asociat cu planeta Marte şi cu focul, usturoiul a apărut din timpuri străvechi în simboluri, superstiţii, credinţe, legende, mituri şi a fost folosit în magie, vrăji şi descântece. 

Datorită potentei sale acţiuni antibacteriene, a capacităţilor sale vindecătoare, este un simbol al curajului şi puterii, al binelui şi purităţii.

Egiptenii din antichitate îl venerau ca o plantă sacră. Atât usturoiul cât şi ceapa aveau un rol major în ritualuri egiptene legate de jurăminte sacre. Divinitatea lor era atât de înmărmuritoare încât oamenii se ferau să le utilizeze în pregătirea mâncării! Cu toate astea, făceau parte în mod substanţial din hrana constructorilor piramidelor. În vremea regelui Tut, cu 15 funţi de usturoi putea fi cumpărat un sclav sănătos, puternic.
Superstitii despre usturoi

De altfel, făcea parte frecvent din alimentaţia sclavilor, pentru a-i proteja de boli şi a le mări vigoarea.

În Grecia antică, usturoiul era pus pe grămezi de pietre la răspântiile drumurilor, ca ofrandă pentru Hecate, zeiţa sălbăticiei şi naşterii copiilor, a protecţiei faţă de demoni. Se presupunea că din cauza aceasta spiritele rele se rătăceau, îşi pierdeau calea spre oameni. Moaşele îl agăţau în odăi pentru a ţine departe de noii născuţi duhurile malefice.

Pliniu îl prescria ca apărător faţă de şerpi şi scorpioni, dar şi ca afrodisiac, aşa cum îl regăsim şi în Talmud.

Soldaţii romani aveau credinţa că hrănirea cu această plantă le inspira curaj. Din acest motiv, generalii din Roma antică o plantau în teritoriile cucerite, astfel încât curajul să continue să le însufleţească trupele.

În superstiţiile marinarilor, usturoiul împiedica naufragiile, iar în cele ale minerilor germani izgonea spiritele rele atunci când erau în subteran.

În scrierile lui Mohamed şi în unele texte creştine, se spune totuşi că usturoiul a venit pe lume atunci când Satana a pus jos piciorul drept la ieşirea din grădina Edenului, iar ceapa a fost izvodită din urma piciorului lui stâng cu acelaşi prilej. Desigur, din pricina mirosului acestor vegetale!

Ceapa în superstiţii, farmece şi legende

La chinezi, este corelat cu fertilitatea, norocul şi era dăruit adeseori tinerilor părinţi ca să-i stimuleze să aibă mulţi copii.

Coreenii de altădată mâncau usturoi înainte de a porni pe un drum de munte, fiind încredinţaţi că tigrii nu suportă mirosul acestuia.

Într-o legendă, se zice că un căţel de usturoi purtat asupra ta te apără de înec atunci când călătoreşti peste o apă.

În folclorul european, usturoiul era apreciat ca o protecţie faţă de ochiul rău sau deochi.

De asemeni, era amplasat în casă, pe pragurile uşilor ori pe pervaze, precum şi la porţi, pentru a alunga invidia, boala, hoţii, vrăjitoarele, vârcolacii, vampirii şi duhurile rele.

De altfel, i se atribuia puterea de a combate aproape orice afecţiune, de la răceală, insolaţii, dureri de măsele, rabie şi lepră, până la ciumă.

Se credea că pentru a scăpa de o boală de piele tot ce aveai de făcut era să freci zona afectată cu un căţel de usturoi curăţat de coajă, pe care să-l arunci apoi într-o apă curgătoare, astfel încât să-ţi "speli" maladia de pe trup.

Numele sanscrit al usturoiului are semnificaţia "ucigaşul monştrilor." Galen îl considera eficace contra tuturor otrăvurilor "reci" şi muşcăturii fiarelor veninoase. În Angla, a fost supranumit "melasa omului sărac," fiind văzut ca un antidot împotriva otrăvurilor animale. Bacon ne spunea că, aplicat la încheietura mâinii, este o cură pentru febră. În Kent, Anglia, era introdus în ciorapii unui copil suferind de tuse măgărească.

În Bologna, era un simbol al belşugului, abundenţei şi, cu ocazia sărbătorii Sfântului Ioan, era cumpărat astfel încât să apere de sărăcie timp de un an.

În Sicilia, era pus în patul femeilor lăuze şi se făcea de trei ori cu el semnul crucii pentru a îndepărta polipii. În Cuba, 13 căţei de usturoi puşi pe o ghirlandă în jurul gâtului erau consideraţi drept o apărare de nădejde faţă de gălbinare.

Proprietăţile magice ale usturoiului erau apreciate inclusiv în dragoste. Astfel, se prepara o poţiune ce avea harul de a-l face pe un bărbat să se îndrăgostească nebuneşte de o fată folosindu-se câteva fire din părul său, câteva aţe din lenjeria lui intimă, frunze de Ruda, alcool şi, desigur, atotputernicul usturoi.

Roşiile în superstiţii, legende şi vise

Unei fete ocolite sau părăsite mereu de flăcăi i se recomanda să-şi agaţe un căţel de usturoi pe uşa dormitorului. În acest fel, i se garanta că-şi va afla curând un iubit credincios.

Pe de altă parte, pentru a scăpa de un peţitor ori îndrăgostit nedorit, fetele erau sfătuite să aşeze un căţel de usturoi străpuns de două ace la o intersecţie de drumuri. În clipa în care peţitorul/îndrăgostitul ajungea acolo, îşi pierdea orice urmă de afecţiune pentru ele.

Se obişnuia ca miresele să se protejeze în decursul nunţii purtând asupra lor usturoi şi să fie "bătute" cu lujere ale acestuia ca să fie ferite de boală şi să dea naştere unor copii sănătoşi.

Când o femeie era mai mereu certată sau bătută de soţul ei, usturoiul o ajuta, de asemenea, să-l astâmpere!

Aceeaşi plantă magică era introdusă sub plăpumioarele bebeluşilor ca să le ofere protecţie în timpul nopţii.

Usturoiul în superstiţii şi tradiţii populare româneşti


Usturoiul are în el o cruce pe care ţi-o pune pe frunte, şi din această cauză este bine să-l porţi îndeosebi la miezul nopţii, pentru a-i pune pe fugă pe strigoi.

Şi la români, această plantă era preţuită pentru beneficiile sale în sănătatea omului. Din această perspectivă, se spunea că cine nu mănâncă usturoi şi ceapă trei ani la rând, "va vedea cămările vântului." Usturoiul era un leac nepreţuit pentru răceală, gripă, guturai, febră tifoidă. Există credinţa că acesta izgonea orice rău, şi că atunci când cineva se simţea rău erau musai să fie frecat pe corp cu usturoi pisat adăugat în oţet.

În unele zone din România, ca să aibă şi mai mari puteri tămăduitoare, era sfinţit într-un blid, de Paşti, împreună cu busuioc, tămâie şi smirnă.

Femeile tinere, nemăritate, rosteau incantaţia: " Mirositoare să fiu ca busuiocul, să se depărteze de mine tot răul şi tot cugetul cel rău, şi să piară aşa cum piere fumul de smirnă şi tămâie." Când plecau de acasă, eventual la o întâlnire cu un băiat, fetele se afumau cu tămâie, se frecau pe mâini cu busuioc, şi îşi făceau cruce cu usturoiul pe mănuşi, pe încălţări, pe tălpi, spate şi piept, rostind această incantaţie.

Cât despre ochiul rău, se dădea glas acestui descântec: " Usturoi între ochi, să nu mă deochi."

Usturoiul era asociat cu Sfântul Andrei şi, de aceea, exista tradiţia să fie mâncat şi să se ungă cu el uşile, ferestrele, balamalele acestora de ziua acestui sfânt, dar şi cu ocazia altor sărbători precum Anul Nou, Sfântul Gheorghe şi Duminica Mare. Totodată, ca să ţi se împărtăşească îngerul sâmbăta, era musai ca vinerea să nu te înfrupţi din usturoi.

Conform unor legende româneşti, de usturoi (dar şi de ceapă) fugeau nu numai dracii, ci şi sfinţii. Din această cauză, se zicea că cine nu şi-a mărturisit visele şi nu a mâncat din această plantă avea posibilitatea să vadă sfinţii! Întrucât era văzut ca un "cap" era interzis să fie mâncat de ziua "Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul," şi deoarece avea în el o cruce nu era de bine să fie pus pe masă nici de Ziua Crucii.

În folclorul românilor, existau reguli nescrise în privinţa semănării usturoiului. Dacă era pus în pământ după Sfântul Dumitru, aducea pagubă ori dureri de cap. De asemeni, dacă obişnuiai să-l semeni an de an, şi încetai la un moment dat să faci asta, erai pândit de rele. Totodată, ca să-i crească căpăţânile mari, era de bun augur să-l răsădeşti dintr-o căciulă sau să te dai tumba peste el după ce l-ai răsădit.

Se zicea că usturoiul este născut dimineaţă şi, din acest motiv, dacă-l pisai noaptea era auspicios să o faci fără să-l cureţi, că să nu-i fie ruşine că-l dezbraci şi să te blesteme. Cine îl fura era condamnat să nu vadă raiul sau să i se descopere, chiar după ani de zile, hoţia. Limba clopotului de la biserică unsă cu usturoi îţi dădea de veste cine ţi l-a furat! În mod asemănător, se putea afla cine furase vreun lucru făcând cruci cu usturoi la uşi, ferestre şi în mijlocul casei, ori ungând cu acesta locul de unde îţi dispăruse lucrul respectiv.

Surse:
- Lois H. Gresh: The Twilight Companion
- Udo Becker: The Continuum Encyclopedia of Symbols
- Richard Folkard: Plant Lore, Legends, and Lyrics Embracing the Myths, Traditions, Superstitions, and Folk-Lore of the Plant Kingdom
- Richard Webster: The Encyclopedia of Superstitions
- Artur Gorovei: Credinţe şi superstiţii ale poporului român
- Elena Niculiţă-Voronca: Datinile şi credinţele poporului român adunate şi aşezate în ordine mitologică
Usturoiul în simboluri, superstiţii, legende Usturoiul în simboluri, superstiţii, legende Reviewed by Diana Popescu on 19:09:00 Rating: 5

Niciun comentariu:

Un produs Blogger.
-->